Toți din jur pare că știu exact ce fac, iar tu te simți ca un puști care a furat haine de adult.
Uite, pe mine mă lovește periodic. Ca designer cu experiență, ar trebui să fiu zen, nu? Dar sunt zile când mă uit la munca altora și mârâi în prefrontal: "Cum dracu' fac ei asta? Io de ce nu văd așa clar?"
Verific chestiile de două ori. Stau noaptea să validez soluții care pentru alții par evidente. Pun întrebări de bază, dar pe private, că na, orgoliul.
Cândva demult, lead-ul de pe un proiect mi-a zis ceva ce m-a făcut să roșesc: "Maxule, întrebările tale ne ajută pe toți să nu sărim peste chestii importante."
WTF?! Bun, deci paranoia mea e văzută ca metodă de lucru?
Atunci mi-a picat fisa: proiectele unde mă simțeam cel mai în aer erau alea unde lumea aprecia cel mai mult ce făceam. Nu pentru soluțiile wow, ci pentru că frica mă făcea să fiu atent la detalii pe care alții le luau de-a gata.
Am început să vorbesc deschis despre asta în sesiunile de mentorat. Și de fiecare dată, îi văd. Colțul ăla al gurii care se ridică. Privirea aia de "shit, și eu fac la fel". Capul care se înclină ușor în semn că "te-am citit".
Bun venit în aceeași oală, fierți la foc mic de sindromul impostorului! Dar livrând chestii bune tocmai pentru că ne e frică să nu dezamăgim.
Treaba e că, dihania asta care e rudă cu perfecționismul... când scapă din lesă, te rupe.
Sunt perioade când sentimentul ăsta mă paralizează complet. Când ajung să rescriu de zece ori același text. Când mă tot uit la wireframe-uri fără să pot decide dacă au miez sau nu. Când amân să trimit ceva pentru că "nu e destul de bun".
Paralizat de îndoială, ratez oportunități, mă izolez ca să nu fiu "descoperit". Anxietatea devine toxică și mă împiedică să mai livrez. Și de asta m-au angajat.
Diferența dintre versiunea productivă și cea toxică? Amintiri. Dovezi că ai livrat deja calitate. Că ești capabil de asta. Un dosar mental cu feedback pozitiv primit, cu probleme rezolvate, cu momente când ai livrat sub presiune, cu citate de la omuleți care te-au "văzut" și au apreciat cum lucrezi tu.
Acum când îmi șoptește "șefu, ești sigur că știi ce faci?", îi dau de muncă: "verifică o dată în plus, apoi taci și lasă-mă să trimit asta."
Tu cum ții în lesă dihania asta? Ce-i dai să rumege?
Originally published on LinkedIn, May 2, 2025.